Intalnire la Ateneu: Adam Michnik si Andrei Plesu

Dupa intalnirea cu laureata premiului Nobel pentru Literatura, Herta Muller care s-a desfasurat sub aceeasi cupola, ieri seara a avut loc in sala mare a Ateneului Roman, intalnirea si mai asteptata cu intelectualul, jurnalistul si scriitorul polonez Adam Michnik. Impreuna cu Andrei Plesu, Michnik a discutat despre cateva teme cum ar fi iertarea, apartenenta la o tara si ce inseamna polonitatea pentru el dar si credinta sau comunismul.

Sala mare a Ateneului a devenit neincapatoare, iar multi dintre cei care si-au dorit sa asiste la intalnirea dintre Adam Michnik si Andrei Plesu au stat in picioare timp de mai bine de doua ore si jumatate. La eveniment au participat nenumarate personalitati ale vietii culturale si politice romanesti care pret de o intalnire au tacut malc sorbind fiecare cuvant rostit de invitatul care a dat tuturor cei prezenti o lectie nu numai de viata ci si de ceea ce inseamna iesirea din comunism. In deschiderea evenimentului maestrul Nicolae Licaret le-a dedicat invitatilor un moment muzical.

Andrei Plesu a vorbit despre capaciatatea de a ierta a lui Adam Michnik iar acesta a raspuns ca nu poate ierta comunistilor decat anii sai de inchisoare nu si pe cei ai altora si ca e vorba de un proces individual, un exercitiu pe care fiecare in parte trebuie sa-l puna in aplicare si a mai adaugat ca in 1989 in Polonia a fost momentul adevarului pentru comunisti ori plecau la Moscova ori se comportau ca niste patrioti fara natie, si a conclus ca s-au comportat ca niste patrioti fara natie.

Nu politicienii trebuie sa faca dreptate ci justitia, a mai spus Michnik.

„Daca este vorba despre iertare fac apel la altruism. Daca nu iert imi fac mie o nedreptate. Daca iert sunt acele rare momente in care ma pot gandi la mine cu simpatie”.

Una dintre mirarile lui Andrei Plesu care a introdus cea de-a doua tema a serii a fost ca Michnik vorbeste foarte mult despre polonitatea sa si de apartenenta sa la Polonia si l-a intrebat cum este cu putinta deoarece in Romania reclamarea apartenentei la Romania este adesea vazuta rau.

Michnik a raspuns ca in Romania nu mai trebuie sa spuna ca este polonez pentru ca toata lumea stie acest lucru si de aceea ii place sa vina in tara noastra si a mai marturisit in legatura cu origina sa:  „ Cand am iesit din inchisoare am fost intrebat daca atunci cand o sa ies voi emigra in Israel. Am intrebat de ce? Mi s-a spus ca toti evreii care au supravietuit unei astfel de situatii li se acorda dreptul de emigrare in Israel. Si le-am raspuns ca o sa emigrez in Israel atunci cand o sa emigrati cu totii la Moscova” si a adugat: „Unii oameni sunt supra nationali cum e Zbigniew Brzezinski sau Eugen Ionescu, insa nu toti suntem astfel. Am senzatia ca ma aflu in casa parinteasca atunci cand ma bucur de minunile culturale ale Poloniei. Polonia este casa mea si din punctul meu de vedere, casa mea trebuie sa fie ingrijita, curata, deschisa dar cu propriile ei reguli. Asta este Polonia mea. O astfel de Polonie iubesc. Am critici de adus dar nu accept teza: iubesc mai mult Polonia decat adevarul. Dar adevarul nu este in detrimentul Poloniei. Iar rusii ar trebui sa fie atenti cad fac glume pe seama polonezilor”.

In finalul intalnirii, Andrei Plesu l-a intrebat pe Michnick daca are timp sau chef sa se gandeasca la moarte. Michnik a raspuns : „Judecata de apoi are loc in fiecare zi deoarece fiecare clipa poate fi ultima si de aceea trebuie sa fim atenti sa nu facem vreo porcarie”.

Intalnirea de la Ateneu a avut doua momente controversate in care Michnik a vorbit despre Herta Muller si despre Gabriel Liiceanu , prezent in sala. Despre Herta Muller, Adam Michnik a zis ca nu o intelege si ca aceasta le cere intelectualilor sa fie eroi.

In ceea ce-l priveste pe Gabriel Liiceanu, Adam Michnik a afirmat ca ii respecta activitatea de filosof insa dupa 1990 Liiceanu a stigmatizat o intrega categorie de oameni, nu unul, nu doi, nu zece, ci o intreaga categorie numiti de el comunisti si carorea le-a cerut sa plece din preajma puterii. Michnik considera ca a fost o eroare din partea lui Liiceanu sa isi asume el, ca filosof, rolul de judecator si a mentionat ca logica acuzei nu are sfarsit. Liiceanu i-a judecat pe comunisti iar Herta Muller l-a acuzat pe Liiceanu de conformism fata de comunisti.

Michnik considera ca a fost o eroare in ambele cazuri. Concluziile pe care le putem trage in urma intalnirii cu Michnik este ca pentru a merge mai departe trebuie ca intelectualii sa isi asume alte roluri decat cele pe care le detin. Procesul comunismului se poate face, in viziunea lui Michnik, numai prin alegeri libere si democratice. Iar pacea si echilibrul de care avem cu totii nevoie, dupa o lunga perioada de comunism nu pot fi regasite decat prin chintesenta valorilor crestine: iertarea.

  • Acest articol a fost publicat în Cultura. Salvează legătura permanentă.

    Comentariile nu sunt permise.