Vladimir Cosma la Ateneul Roman…

 

Mulţi dintre cinefili au vizionat filmele deja celebre  a căror muzică a fost compusă de Vladimir Cosma : « Marele Blond » cu Pierre Richard, « Fiica lui Mistral »cu Stephanie Powers , Stacy Keach şi Timothy Dalton, « Aripioară şi picior » şi « Aventurile nebuneşti ale lui Rabbi Jacob » cu Luis de Funes, s.a.

Ca tânăra scriitoare, am visat să-l întâlnesc pe maestrul Vladimir Cosma şi apoi am dorit să-mi aduc modesta contribuţie la readucerea în atenţia spectatorilor români figura marelui compozitor  prin  interview-urile publicate în numerele din septembrie 2010 şi ianuarie 2011.

În acelaşi timp , ca specialist în management cultural, în timpul stagiaturii mele ca reporter de televiziune am încercat să amintesc prestigioşilor mei interlocutori de ideea, la un moment dat uitată, de a-l invita pe maestrul Cosma să concerteze în România, mai ales că în anul 2010 împlinea o vârstă frumoasă , 70 de ani şi aproape 50 de ani de cand a plecat din România.

Prin eforturile Directorului Filarmonicii Române Andrei Dimitriu şi a instituţiilor care au participat ca sponsori, acest vis a devenit realitate… Maestrul Vladimir Cosma va concerta la Bucureşti în zilele de 17 şi 18 noiembrie a.c.

Sunt emoţionată şi fericită în acelaşi timp… Cu mulţi ani în urmă m-am îndrăgostit de muzica plină de vitalitate şi romantism a acestui mare compozitor şi iată că acum îl vom putea urmări şi mai ales asculta pe scena Ateneului Român . Sunt sigură că şi de data aceasta , ca şi la concertul susţinut la Paris în sala bizantină a Palatului Behague a Ambasadei României , voi fi copleşită de prezenţa maestrului în ţara natală şi de acordurile minunate ale muzicii sale.

Muzica unui film îl poate transforma într-un mare succes sau îl poate trimite în zona umbrită a uitării… muzica compozitorului francez de origine română, Vladimir Cosma a însoţit şi a ridicat pe culmile succesului multe producţii cinematografice.

Îndrăznesc să-l parafrazez pe profesorul Lionel Pons de la Conservatorul de Muzică din Marsilia pentru a-l prezenta pe Vladimir Cosma cum se cuvine : cel care compune muzică de film este un om care creează imagini. Acest statut este de netăgăduit şi totuşi nu este singura exigenţă a disciplinei sale. Muzica îi cere compozitorului nenumărate calităţi şi numai cel care are capacitatea de a-şi însuşi toate calităţile necesare acestei arte şi care îşi lasă personalitatea să se exprime prin intermediul notelor muzicale poate fi cu adevărat recunoscut şi renumit. Vladimir Cosma răspunde cu brio acestei definţii iar căutările sale de timbru şi culori insolite în armonie perfectă cu influenţele etnice, de jazz sau muzică pop au contribuit la popularitatea sa în domeniul muzicii.

Concertele pe care Maestrul Vladimir Cosma le va susţine în România  traversează o paletă de emoţii pe care melodiile sale o îmbrăţişează ca o carte pe care fiecare dintre noi îşi poate sprijini imaginaţia. Printre piesele deja devenite celebre vom putea asculta muzica compusă pentru filmul « L’As des As »  de Gerard Oury, Tema Nadiei din suita simfonică a filmului Michel Strogoff dar şi muzica din « Aventurile Rabinului Jacob ».

Una dintre cele mai cunoscute piese ale sale este tema muzicală din filmul « Fiica lui Mistral » ecranizare după romanul omonim al scriitoarei Judith Krantz dar şi compoziţiile pentru ecranizările romanelor lui Marcel Pagnol. Yves Robert spunea despre Valsul Augustinei că nu poate să-l asculte fără să lăcrimeze iar tema centrală din  « Gloria tatălui meu » este o habanera inspirată din muzica lui Georges Bizet şi Maurice Ravel.  Iată doar câteva motive pentru care nu trebuie să rataţi acest eveniment . Surprizele nu se încheie aici, însă vă las să le descoperiţi în timpul spectacolului.

 

I.S- Iată că în sfârşit  conversaţia noastră de ultima dată a devenit  realitate. În curând veţi fi din nou la Bucureşti şi veţi dirija în faţa publicului din România, orchestra Filarmonicii Române care va interpreta piesele dumneavoastră. Cum vă simţiţi în acest moment când proiectul unor concerte la Bucureşti se materializează în sfârşit?

V.C.-  După cum vă puteţi imagina, sunt copleşit de emoţie. Mi-am construit educaţia de muzician în România şi am locuit acolo timp de douăzeci şi doi de ani, acolo se află rădăcinile mele.  Tot acolo mi-am descoperit şi vocaţia de compozitor. Sunt emoţionat şi fericit să mă reîntorc în România în acest moment deşi destinul meu artistic s-a împlinit în Franţa şi în alte ţări.

I.S. Ce înseamnă pentru dumneavoastră să dirijaţi sub cupola Ateneului Român din Bucureşti ?

V.C.  Ateneul Român are pentru mine o semnificaţie importantă deoarece în acest loc de legendă am descoperit muzica simfonică. Am nenumărate amintiri acolo cum ar fi întâlnirea muzicală cu Constantin Silvestri, Ştefan şi Valentin Gheorghiu, Gregor Fitelberg, John Barbirolli şi mulţi alţii. Va puteţi imagina ce  bucuros sunt că voi avea ocazia să mă aflu din nou acolo dar am şi conştiinţa că am o responsabilitate uriaşă !

I.S.- La ce să se aştepte publicul de la acest spectacol ? Este totuşi vorba de muzică de film, cum va suna ? Vor fi versiunile originale ale filmelor ?

V.C.-  Concertul va fi puţin diferit de muzica originală a filmelor. În ceea ce mă priveşte sunt nevoit să lucrez cu formaţii şi orchestre diferite şi caut culori orchestrale diverse cu instrumente ieşite din comun. Pentru operele propuse în acest program nu este vorba despre o reorchestraţie a operelor deja scrise dar practic o rescriere a lor, cu o construcţie nouă astfel încât aceste piese sa aibă o viaţă nouă independentă de cea pe care o au în momentul proiecţiei filmelor.

I.S. Cu ocazia primei noastre întâlniri aţi subliniat faptul că muzica dumneavoastră este impregnată de amprente originale romaneşti. Experienţa românească v-a imbogăţit şi aţi plecat din ţară cu un bagaj cultural important dar şi cu un stindard pe care l-aţi purtat pe culmile gloriei cu mândrie.

V.C. Parfumul românesc nu încetează niciodată să fie prezent, chiar şi atunci sau mai ales când nimeni nu bănuieşte că se va afla acolo. Două dintre exemplele mele preferate sunt muzica din « Aventurile Rabinului Jacob » şi cea din « Gloria Tatălui meu », însă în muzica filmului  «  Marele Blond » de exemplu, originile romaneşti sunt evidente. Acolo am folosit taragotul şi naiul cât şi moduri tradiţionale folclorice româneşti. Gheorghe Zamfir este unul dintre minunaţii reprezentanţi ai acestor interpretări la nai şi graţie artei sale aceste piese au cunoscut o difuzare şi o apreciere în masă timp de foarte mulţi ani.

I.S. Repertoriul din cadrul spectacolului nu este compus numai din muzică de film. Ce surprize ne mai pregătiţi ?

V.C. În timp, am explorat mai multe căi de expresie artistică şi muzicală ca de exemplu cea a teatrului liric. În 2007 am compus muzica pentru opera « Marius et Fanny »  după romanul omonim al lui Marcel Pagnol. În rolurile principale s-au aflat Angela Gheorghiu şi Roberto Alagna. Vă propun să veniţi la concert şi să descoperiţi o altă interpretare a acestei muzici şi o altă latură a compoziţiei mele muzicale. Sper că întâlnirea cu publicul din România, atât de importantă pentru mine, să fie ocazia unei frumoase şi profunde comuniuni.

Acest articol a fost publicat în Cultura și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.