Fumuri si veverita din Ice Age

Azi am tinut in mana pentru prima data tutun de rulat, « injector » de tutun , foite si alte « jmekerii ». Dupa ce am astepta « un secol » ( adica cateva zile…), au ajuns si ghindele la veverita a.k.a tutunul la mine. Daca ati citit articolul anterior despre « fumuri » stiti de ce.
Dupa ce am strivit anxietatea de a ramne vesnic fara tutunul mult iubit #LuckyStrikeLight gratie internetului, am coborat in infernul dilemelor : acum ce fac, pe unde o iau, ce si cum, unde si cand ? Intrebari firesti pentru oricine are de a face cu o schimbare majora in viata sa. Am zis majora ? Am vrut sa zic MAJORA. Uh… asa e mai bine.
Am ales sa povestesc despre aceste intamplari mai in gluma, mai in serios, intrucat daca iau totul prea in serios risc sa renunt… la scris, nu si la fumat.
Magazinele online sunt o binecuvantare daca n-ai de a face si cu factorul uman. De multe ori dai peste tot felul de indivizi/ individe care strica tot. Chiar tot, nu glumesc. Iti strica buna dispozitie, increderea in oameni, respectul fata de semeni, dorinta de a mai cumpara ceva, iti distrug rabdarea, iti testeaza limitele, te fac sa-ti doresti sa uiti ca ai fost vreodata educat… tot, absolut tot se duce de rapa odata cu un simplu contact « inter-telefonic ». Intr-un final mi-am gasit omul. « Eureka » ! Am gasit un site. Am dat de un numar de telefon. Am sunat. Si mi s-a raspuns…. Un domn deosebit de amabil cu o voce buna de radio a raspuns si totul a fost din nou in regula cu lumea…
E adevarat ca am asteptat de vineri pana miercuri ca sa imi primesc « ghindele » adica tutunul insa pana la urma a meritat.
Era sa scriu o pagina si despre Fan Curier… cum mi-au tinut tutunul ostatic… dar oare merita ? Hm… Ce sa zic este un serviciu de livrari deosebit. Soferul vine cand vrea, nu sta pana ii deschizi, pleaca si iti spune ca daca mai are timp in ziua aceea vine daca nu « e si maine o zi » apoi te ameninta ca daca nu te gaseste nici maine returneaza coletul. Colegul sau de la relatii cu clienti nu stie sa raspunda insa stie sa iti tranteasca telefonul in nas. In fine, adica apasa pe butonul « reject » (din greseala sau nu…).
A propos de acesta metoda de a “renunta” la un apel, am mai dat de astfel de creaturi sub-evoluate numai atunci cand eram in Franta si imi raspundea cate un reprezentativ de relatii cu client din Magreb. Pe semne ca Romania de azi nu este departe de Africa din multe puncte de vedere. Si nu ar fi nimic rau cu asta daca am adopta unii de la ceilalti apucaturile bune.
Pana la urma cuprinsa de disperare m-am asezat in fata cafelei si m-am rugat ca minunatul univers sa-i lumineze curierului mintea si inima si sa-mi aduca azi pachetul. In 2 secunde a sunat telefonul. Sunt profund recunoscatoare.
Cred ca fumator mai hilar ca mine, cea de azi, nu exista. Sa ma vedeti cum stateam cu cutia in brate cu optiunile etalate in jurul meu invatand sa rulez (iiih) si sa injectez cu tunun tigarete goale.
Dragilor, a inceput o noua era. Nu stiu daca voi afla prea curand cum se ruleaza ca lumea o tigara ca lumea, insa am inceput sa ma prind cum trebuie sa fac ca sa se indese bine tutunul in tigareta. Am deja o tehnica proprie si personala 😉
Ma duc sa trag un fum…
Hasta la vista baby !